GAL Picături de sare de colină

GAL Picături de sare de colină

Produsul nostru este recomandat în special celor care consumă puțină gălbenuș de ou și ficat. Doza zilnică recomandată de colină, chiar și conform EFSA, este de minimum 400 mg pentru adulți. Un gălbenuș de ou conține 100-150 mg, iar 100 g de ficat conțin 200-450 mg colină. Alte alimente conțin puțină colină (cu excepția icrelor, măduvei și câtorva alimente rare). Astfel, cine nu consumă zilnic 2-3 gălbenușuri de ou + cel puțin o dată pe săptămână ficat, va avea dificultăți în a atinge această doză zilnică de 400 mg de colină. Totuși, aportul adecvat de colină este important, printre altele, deoarece contribuie la:

• digestie prin producția de acid gastric
• funcționarea ficatului
• metabolismul homocisteinei
• metabolismul grăsimilor

Mod de administrare:

6-28 picături pe zi, într-o singură doză sau împărțit în mai multe. Nu consumați nediluat; întotdeauna amestecați în lichide sau mâncare. Datorită gustului sărat, în cantități mici nu afectează aroma supei și poate fi folosit și la gătit sau copt. Dacă se consumă mai mult decât câteva picături deodată și gustul nu este plăcut, se recomandă să se adauge într-o cantitate mică de lichid și să se bea rapid între două înghițituri de mâncare sau înainte de o băutură plăcută la gust. În timpul sarcinii și alăptării se recomandă 12-28 picături, dacă alimentația nu este bogată în colină.

La ce folosește colina?

Consumul de colină este esențial pentru buna funcționare a creierului, sistemului nervos, ficatului și rinichilor, dar contribuie și la buna funcționare a celulelor din întreg organismul. Cu toate acestea, o mare parte a populației are un aport insuficient de colină, ceea ce poate duce la diverse probleme:

• deteriorarea memoriei
• defecte de tub neural
• funcționarea deficitară a sistemului nervos (crește sensibilitatea la stres)
• rezistență la insulină și ficat gras
• apariția sindromului metabolic
  
  

Din ce putem obține colina?

Cantități semnificative se găsesc doar în gălbenușul de ou și în ficat. Un gălbenuș conține aproximativ 120-150 mg colină, iar 100 g de ficat aproximativ 400 mg. Procesarea termică intensă îi poate afecta conținutul, însă fierberea sau gătitul la abur nu influențează semnificativ nivelul.

De asemenea, semințele de floarea-soarelui și lecitină de soia sunt bogate în colină, iar alte alimente vegetale precum quinoa, amarant, sfecla murată și spanacul conțin betaină, o substanță care se poate transforma parțial în colină. Consumul de betaină poate contribui astfel la acoperirea necesarului de colină, dar trebuie să ne asigurăm că nu depășim jumătate din necesarul zilnic.

Câtă colină avem nevoie?

Este recomandat un aport minim de 500-600 mg colină pe zi, echivalent cu 4-5 gălbenușuri de ou. Cine nu consumă această cantitate ar trebui să suplimenteze; cantitatea exactă poate fi calculată pe site-ul colina.gal.hu.

Importanța colinei în timpul sarcinii

Colina este deosebit de importantă pentru gravide, care au nevoie de cantități mult mai mari decât media – cel puțin 930 mg pe zi în timpul sarcinii.

Pe lângă rolul esențial în dezvoltarea normală a fătului și prevenirea defectelor de dezvoltare, un studiu din 2012 a arătat că mamele care au consumat 930 mg colină pe zi au născut copii cu sistem nervos mai bine dezvoltat și mai sănătoși decât cele care au consumat doar 480 mg colină.

„Sistem nervos mai bun” înseamnă că în timpul sarcinii atât placenta, cât și fătul au avut niveluri mai scăzute de stres (CRH, cortizol), iar măsurătorile câteva luni după naștere au arătat un „sistem de răspuns la stres” mai eficient (ex. funcționarea mai bună a axului HPA, feedback mai eficient).

Copiii cu un astfel de sistem de răspuns la stres mai bun rămân protejați în viața adultă împotriva multor boli, cum ar fi rezistența la insulină, hipertensiunea și alte boli cauzate de stres. Acest lucru se datorează sensibilității la stres, determinată în mare măsură de calitatea axului HPA la naștere.

Necesarul de colină la gravide este mult mai mare

Weston Price a observat că populațiile tradiționale asigurau o alimentație mai bogată în colină pentru femeile însărcinate și care alăptau.

Dacă gravidele primesc cel puțin 930 mg colină începând cu al treilea trimestru, fac un prim pas către creșterea probabilității ca copilul lor să fie echilibrat și sănătos.

Suplimentarea cu colină poate preveni și preeclampsia, deoarece aceasta este cauzată de nivelurile ridicate de CRH (hormon eliberator de corticotropină) ale placentei, pe care colina le reduce semnificativ. Studiul este relevant deoarece s-a comparat un grup care deja consuma 480 mg colină cu suplimentare semnificativă de 930 mg, folosind clorură de colină.

Un indicator de calitate pentru sărurile de colină (și alte forme de colină, cum ar fi bitartrat de colină) este conținutul de amine, care este considerat adecvat până la 10 ppm. Materia primă folosită de noi are aproximativ 1 ppm, iar aceasta este forma utilizată și în studiul menționat.

Defect de tub neural

Colina este eficientă în prevenirea defectelor de tub neural, similar vitaminei B9 (acid folic/folat). Lipsa colinei poate face ca suplimentarea cu folat să nu fie suficientă, în timp ce cantități adecvate de colină previn aceste defecte chiar și cu aport scăzut de folat.

Memorie

Un aport mai mare de colină în timpul sarcinii îmbunătățește memoria copiilor, iar declinul rapid al memoriei la vârsta înaintată a fost corelat invers cu aportul de colină din perioada fetală și ulterior. Până la vârsta de patru ani, este esențial un aport adecvat pentru dezvoltarea memoriei, dar are efecte pozitive și la vârste mai mari.

Inflamație cronică

Studiile arată că un aport mai mare de colină se asociază cu nivele mai scăzute de inflamație în organism.

Boli canceroase

Aportul adecvat de colină reduce riscul de boli canceroase, în special hepatice și mamare.

Ficat gras și sindrom metabolic

Un aport scăzut de colină poate duce la acumularea de grăsime în ficat, apariția sindromului metabolic și a rezistenței la insulină.